Alte drepturi

CAPITOLUL V

Alte drepturi de asigurări sociale

Art. 85. –   (1) Asiguraţii sistemului au dreptul, în afară de pensie, la următoarele prestaţii de asigurări sociale:
a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;
b) indemnizaţie de maternitate;
c) ajutor pentru creşterea copilului;
d) ajutor de deces.
(2) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asiguraţii care au un stagiu de cotizare de cel puţin 12 luni anterior producerii riscului, dacă nu realizează venituri din profesie şi au achitate la zi obligaţiile de plată către fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

 

SECŢIUNEA 1

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

Art. 86. –   (1) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, asiguratul aflat în incapacitate de muncă şi care nu realizează venituri din profesie beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) În cazul avocatului asociat într-o societate civilă profesională sau societate profesională cu răspundere limitată, prin venit din profesie se înţelege venitul care i se avansează legal, conform contractului de societate şi statutului acesteia, în cursul unui exerciţiu financiar.

Art. 87. –   (1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.
(2) Începând cu a 91-a zi, perioada de acordare a indemnizaţiei de incapacitate temporară se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, conform reglementărilor din sistemul public de pensii;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;
c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Art. 88. –   (1) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor din a 16-a zi de la data ivirii stării de incapacitate, cu excepţia internărilor în spital, a bolilor gravidelor şi a urgenţelor medicale, care se suportă de la data ivirii stării de incapacitate.
(2) În perioada vacanţelor judecătoreşti, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de la data ivirii stării de incapacitate, în caz de internare în spital pentru afecţiuni sau accidente grave, definite ca atare în normele medicale, pentru afecţiunile în legătură cu starea de graviditate, precum şi pentru perioada de incapacitate determinată de tratamentul ambulatoriu acordat ca o consecinţă a internării pentru afecţiunile respective.

Art. 89. –   Prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. se stabileşte modul de calcul al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în funcţie de contribuţia asiguratului la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor în ultimele 12 luni şi de situaţia financiară a sistemului.
Art. 90. –   Dovada incapacităţii temporare de muncă se face prin certificat medical eliberat potrivit reglementărilor în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Indemnizaţia de maternitate

Art. 91. –   (1) Indemnizaţia de maternitate se acordă pe perioada concediului de sarcină şi a concediului de lăuzie, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate din sistemul public.
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, asiguratelor care nu realizează venituri din profesie.
(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.

Art. 92. –   (1) Indemnizaţia de maternitate se poate acorda integral sau fracţionat, în funcţie de numărul de zile calendaristice efectuate cu titlu de concediu legal de maternitate, în urma recomandării medicului şi a opţiunii persoanei beneficiare, din totalul perioadei prevăzute la art. 91 alin. (1).
(2) În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada acordării indemnizaţiei de maternitate, aceasta se acordă pentru întreaga perioadă prevăzută la art. 91 alin. (1).
Art. 93. –   Indemnizaţia de maternitate se suportă din fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale, în funcţie de contribuţia asiguratei la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Ajutorul pentru creşterea copilului

Art. 94. –   (1) Avocaţii au dreptul la un ajutor lunar pentru creşterea copilului, în cuantum fix, pentru o perioadă similară prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv 3 ani a copilului cu handicap.
(3) Perioada în care asiguratul primeşte ajutor pentru creşterea copilului constituie stagiu de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(4) Cuantumul ajutorului lunar pentru creşterea copilului se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. luată în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, pentru anul următor, în baza propunerii C.A.A.
(5) În situaţia unei sarcini gemelare, de tripleţi sau multipleţi se acordă câte un ajutor pentru creşterea copilului pentru fiecare copil născut dintr-o astfel de sarcină.
Art. 95. –   (1) Acordarea ajutorului pentru creşterea copilului se sistează de drept, începând cu prima zi a lunii în care asiguratul îndreptăţit la primirea acestuia prestează activităţi specifice profesiei de avocat, chiar dacă nu a expirat perioada de suspendare voluntară din exerciţiul profesiei, pentru care s- a optat în vederea primirii ajutorului. Prestarea acestor activităţi poate fi dovedită prin orice mijloace de probă admise de lege, la sesizarea făcută de orice persoană interesată.
(2) Sistarea ajutorului în condiţiile prevăzute la alin. (1) se decide după ascultarea beneficiarului. Imposibilitatea ascultării beneficiarului, din orice motive, nu împiedică luarea deciziei de sistare a ajutorului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Ajutorul de deces

Art. 96. –   În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces soţul supravieţuitor, unul din descendenţii de grad I ai defunctului sau persoana care suportă cheltuielile ocazionate de deces.
Art. 97. –   (1) Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa, care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) părinţii oricăruia dintre soţi.
(3) În cazul în care ajutorul de deces, încasat conform altor dispoziţii legale, este mai mic decât cel care se acordă în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, se acordă diferenţa dintre cele două cuantumuri.
Art. 98. –   (1) Ajutorul de deces se suportă din fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale al sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
(3) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., prin raportare la dispoziţiile normative din sistemul public ce reglementează aceeaşi materie.
Art. 99. –   Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale prevăzute la art. 85 alin. (1) se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta.
Art. 100. –   Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale prevăzute la art. 85 alin. (1) pot fi solicitate, pe bază de acte justificative, în termen de 6 luni, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Art. 101. –   (1) Plata prestaţiilor de asigurări sociale încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea drepturilor respective.
(2) Reluarea în plată a prestaţiilor de asigurări sociale suspendate se face, la cerere, începând cu ziua în care a încetat cauza suspendării.
Art. 102. –   (1) Pentru a i se acorda indemnizaţia cuvenită, avocatul aflat în incapacitate temporară de muncă trebuie să anunţe filiala sau baroul, după caz, în termen de 48 de ore de la ivirea stării de incapacitate, iar certificatul medical, vizat de medicul de familie, să fie depus în cel mult 5 zile de la data încetării stării de incapacitate, prevăzută în certificat.
(2) Nerespectarea acestor termene, fără justificare, atrage nevalabilitatea lor la plată.
Art. 103. –   (1) În cazurile în care se justifică o verificare suplimentară, filialele sau sucursalele pot solicita opinia unui medic agreat, a unui expert sau a comisiei de expertiză a capacităţii de muncă, prevăzută în legislaţia din sistemul public, cu privire la diagnostic, modalitatea de eliberare a certificatului medical, identificarea medicului sau a unităţii sanitare emitente.
(2) Documentul medical pentru atestarea incapacităţii temporare de muncă pentru o perioadă mai mare de 180 de zile este valabil la plată numai dacă este eliberat de comisia de expertiză medicală a capacităţii de muncă din sistemul public de pensii cu care filialele sau sucursalele C.A.A. au încheiat convenţii de colaborare.
(3) Prevederile-cadru ale convenţiilor de colaborare prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin protocolul prevăzut la art. 43.
Art. 104. –   (1) În perioada în care avocatul beneficiază de celelalte drepturi de asigurări sociale, altele decât pensia, va plăti o cotă procentuală din aceste indemnizaţii sau ajutoare cu titlu de contribuţie la fondul de asigurări sociale al sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(2) Cota prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin decizie a Consiliului de administraţie al C.A.A.
(3) Suma reprezentând cota prevăzută la alin. (1) se reţine odată cu plata prestaţiei de asigurări sociale.
Art. 105. –   (1) Baza de calcul al indemnizaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) şi b) este egală cu media aritmetică a veniturilor brute aferente contribuţiilor lunare efectiv plătite la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat, respectiv suma veniturilor brute aferente contribuţiilor lunare efectiv plătite în ultimele 12 luni, împărţită la 12.
(2) Venitul brut aferent contribuţiei plătite este cel definit la art. 64 alin. (8).

378 vizualizări