CAPITOLUL III

Contribuţiile la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

Art. 19. – (1) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie lunar la constituirea fondurilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, din momentul primirii acestuia în profesie.
(2) Baza de calcul al contribuţiilor individuale obligatorii la fondurile sistemului o constituie venitul brut lunar realizat din profesie.
(3) Avocaţii care continuă activitatea în profesia de avocat, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul C.A.A., contribuie în mod obligatoriu la fondurile sistemului de asigurări.

Art. 20. – (1) În vederea constituirii şi utilizării fondurilor sistemului, avocatul va plăti lunar, cu titlul de contribuţie individuală obligatorie, o cotă procentuală din venitul brut lunar realizat din profesie.
(2) Contribuţia individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri din profesie, respectiv o sumă echivalentă cu o cotă maximă, în cazul realizării unor venituri din profesie ce depăşesc un plafon stabilit.
(3) Cota procentuală prevăzută la alin. (1), precum şi sumele reprezentând cotele minimă şi maximă de contribuţie obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administraţie al C.A.A., în funcţie de nevoile curente şi de perspectivă ale sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Art. 21. – (1) La achitarea contribuţiilor, inclusiv prin transfer bancar, avocatul este obligat să ateste, în scris şi sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata şi pentru care plăteşte cotele de contribuţie, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie pentru fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite. Obligaţia de a declara venitul pentru care se datorează cota maximă de contribuţie se menţine.
(3) Arhivarea declaraţiilor privind veniturile brute lunare individuale, realizate din onorarii sau venituri pentru care se datorează contribuţii la sistem, este ţinută pe suport electronic sau pe suport material.
(4) Termenul de păstrare a declaraţiilor arhivate este de 5 ani.

Art. 22. – (1) Venitul de referinţă utilizat la calculul prestaţiilor de asigurări sociale se stabileşte anual, prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., în raport cu:
a) încasările realizate cu titlu de cote de contribuţie la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în anul precedent celui pentru care se stabileşte acest venit;
b) situaţia financiară a sistemului;
c) evoluţia preliminată a sistemului, stabilită prin analiză actuarială.
(2) Venitul de referinţă utilizat în anul în curs se stabileşte până cel târziu la data de 30 martie şi este valabil pentru o perioadă de un an de la data stabilirii.
(3) Venitul de referinţă se dă publicităţii prin publicarea hotărârii pe site-ul de internet al U.N.B.R.

Art. 23. – Filialele şi avocaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai sistemului C.A.A. declaraţiile fiscale anuale privind impozitul pe venit înregistrate la finanţele publice, precum şi toate celelalte date şi documente privind veniturile în raport cu care se determină contribuţia datorată pentru fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Art. 24. – (1) Plata contribuţiilor lunare pentru fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se va efectua la filială sau sucursală, până în data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
(2) În cazul achitării contribuţiilor prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiilor se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.

Art. 25. – (1) Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere aplicate la suma datorată, calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv, în cuantumul prevăzut de Statutul profesiei de avocat.
(2) Sumele reprezentând majorări de întârziere se fac venit la bugetul filialelor în fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Majorările de întârziere nu pot depăşi cuantumul debitului înregistrat la plata contribuţiei obligatorii.
(3) Plata de majorări de întârziere nu conferă drepturi de asigurări sociale suplimentare.

Art. 26. – (1) Perioada pentru care se datorează contribuţiile de asigurări sociale în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se înregistrează în luni întregi.
(2) Datoriile la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, principale şi accesorii, se sting în ordinea vechimii, cu respectarea regulilor legale privind imputaţia plăţii.
(3) Contribuţiile obligatorii, legal achitate, nu sunt supuse restituirii.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) sumele plătite în plus faţă de nivelul obligaţiei legale, care se restituie la cerere în termenul de prescripţie de 5 ani.
(5) Contribuţiile de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu se impozitează.
(6) Contribuţiile de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor datorate şi neachitate se urmăresc în cadrul termenului de prescripţie de 5 ani.