Prezentarea sistemului

CAPITOLUL IV

Pensii

Art. 27. – Avocaţii au dreptul la următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia de retragere definitivă din profesie;

c) pensia anticipată;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1

Pensia pentru limită de vârstă

Art. 28. – Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile legale privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege.

Art. 29. – (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

(2) Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creşterea vârstei de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 30. – (1) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani.

(2) Creşterea stagiului minim de cotizare se va realiza conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 31. – (1) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

(2) Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creşterea acestuia conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 32. – (1) Între sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi sistemul unitar de pensii publice, respectiv alte sisteme de pensii obligatorii neintegrate în acesta, se recunosc reciproc stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 27 lit. a), b),d) şi e).

(2) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, pensia se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

(3) Stagiul de cotizare în profesia de avocat pentru care s-a acordat, conform legii, pensie în alte sisteme nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

(4) Stagiul de cotizare în profesia de avocat luat în considerare, conform legii, la stabilirea pensiei de magistrat nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

(5) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.

(6) Stagiile de cotizare realizate în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor anterior datei de 28 mai 2001 vor fi valorificate la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie, în măsura în care ele nu au fost valorificate la stabilirea pensiei în alte sisteme.

Art. 33. – (1) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar juridic, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

b) a satisfăcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ universitar, conform prevederilor alin. (1) lit. a), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi sau ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1)se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de retragere definitivă din profesie, pensiei de invaliditate şi pensiei de urmaş.

(5) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, se iau în calcul, opţional, numai în unul dintre sisteme.

(6) Perioadele asimilate nu se iau în calcul pentru obţinerea pensiei de retragere definitivă, în cazul în care avocatul beneficiază deja, la data pensionării din sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, de pensie din alt sistem de asigurări sociale, pensie stabilită numai pentru stagiul de cotizare din acel sistem.

Art. 34. – (1) Asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au crescut cel puţin un copil până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum urmează:

a) cu 6 luni – pentru un copil;

b) cu un an – pentru 2 copii;

c) cu 18 luni – pentru 3 copii;

d) cu 2 ani – pentru 4 sau mai mulţi copii.

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare în conformitate cu prevederile alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau alte legi speciale.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se vor aplica condiţionat de existenţa unor dispoziţii echivalente în legea care reglementează sistemul unitar de pensii publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Pensia pentru retragere definitivă din profesie

Art. 35. – (1) Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 28, 29 şi 31 pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar dacă se pensionează pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat.

(2) Avocaţii pensionari din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi avocaţii care sunt pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, dacă exercită profesia în continuare, sunt obligaţi să contribuie la constituirea fondurilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în condiţiile prezentei legi şi ale Statutului C.A.A.

(3) După încetarea activităţii şi radierea din profesie, avocaţii pot solicita calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie, în condiţiile prezentei legi.

(4) Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.

(5) Avocaţii care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai în condiţiile alin. (3) şi (4).

(6) În cazul avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuţiile achitate la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.

(7) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin.(6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie.

(8) Avocaţii care exercită profesia în condiţiile alin. (1) şi (2) pot solicita pensia pentru retragere definitivă din profesie, fără drept de exercitare a acesteia, după ce vor prezenta decizia de încetare a calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor, eliberată de barou.

(9) Cuantumul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se stabileşte după încetarea activităţii în profesie şi radierea din Tabloul avocaţilor.

Art. 36. – (1) Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate transforma în nicio altă categorie de pensie.

(2) Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate recalcula decât pentru stagiile de cotizare nevalorificate la data deschiderii dreptului de pensie pentru retragere definitivă şi realizate anterior deschiderii acestui drept.

(3) La calculul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se adaugă şi punctajul mediu anual aferent stagiului asimilat, în cazul în care acesta nu a fost luat în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

(4) După obţinerea pensiei pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu mai poate reveni în profesie.

SECŢIUNEA a 3-a

Pensia anticipată

Art. 37. – (1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraţilor care au depăşit cu cel puţin 5 ani stagiul complet de cotizare realizat numai în profesia de avocat.

(2) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele de stagiu asimilat.

(3) Reducerea vârstei prevăzute la alin.(1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte legi speciale.

(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Art. 38. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se poate transforma, la cerere, numai în pensie pentru retragere definitivă din profesie, după radierea din Tabloul avocaţilor.

(2) Pensia anticipată se acordă cel mult până la împlinirea vârstei de 70 de ani când, din oficiu, avocatul este radiat din Tabloul avocaţilor şi pensia anticipată se transformă în pensie pentru retragere definitivă din profesie şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

(3) După transformarea pensiei anticipate în pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul pensiei nu mai poate reveni în profesie.

(4) Pensia anticipată se poate transforma numai în pensie pentru retragere definitivă din profesie fără drept de exercitare a profesiei.

SECŢIUNEA a 4-a

Pensia de invaliditate

Art. 39. – Au dreptul la pensie de invaliditate avocaţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă din cauza:

a) bolilor obişnuite;

b) accidentelor de muncă;

c) accidentelor care nu au legătură cu munca.

Art. 40. – În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea poate fi:

a) invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji, fără ajutorul altei persoane.

Art. 41. – Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea prevăzută la art. 40 sunt cele stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 42. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale de stat.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile medicale de contestaţii.

(7) Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

(8) Contestaţia prevăzută la alin. (6)se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

(9) Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(10) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive.

Art. 43. – În vederea aplicării prevederilor art. 42 se încheie un protocol de colaborare între Casa Naţională de Pensii Publice şi C.A.A.

Art. 44. – Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă beneficiază de pensie de invaliditate, indiferent de vârstă sau de stagiul de cotizare realizat.

Art. 45. – (1) La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraţii beneficiază de un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.

(2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, vârsta la care, în condiţiile legii, poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

(3) Pentru asiguraţii care au contribuit şi în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul potenţial acordat este proporţional cu perioada de contribuţie în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, faţă de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.

(4) Stagiul potenţial prevăzut la alin. (3) se determină prin înmulţirea stagiului potenţial calculat conform alin. (1) şi (2)cu raportul dintre perioada de cotizare la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi totalul perioadei de cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.

(5) Stagiul potenţial se determină în ani, luni şi zile.

Art. 46. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, într-un cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A., ce nu poate depăşi venitul de referinţă pe profesie. Indemnizaţia de însoţitor se suportă din fondul de pensii al avocaţilor.

(2) Cuantumul indemnizaţiei de însoţitor se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A.

(3) În situaţia în care asiguratul are stagiu de cotizare şi în alte sisteme obligatorii de pensii şi asigurări sociale, indemnizaţia de însoţitor va fi acordată de către sistemul în care asiguratul a realizat stagiul de cotizare cel mai mare.

Art. 47. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală se supune procedurii de contestare şi/sau soluţionare, conform art. 42.

Art. 48. – (1) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi ce afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;

c) au vârstă mai mică, cu până la 5 ani, faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare conform prezentei legi.

(2) Constatarea situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. a)se face numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Art. 49. – (1) La împlinirea vârstei standard necesare obţinerii pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1)se acordă, din oficiu, cuantumul pensiei cel mai avantajos.

(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 45 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

(4) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

Art. 50. – (1) În cazul încadrării în alt grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate, pensia aferentă noului grad de invaliditate se calculează având în vedere procentele corespunzătoare noului grad de invaliditate aplicate la stagiul potenţial pentru perioadele nelucrate.

(2) În stagiul potenţial se include şi perioada în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

(3) Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se face conform prevederilor art. 28.

Art. 51. – (1) Pensia de invaliditate nu se cumulează cu realizarea de venituri din profesia de avocat.

(2) În cazul în care avocatul pensionar de invaliditate profesează şi realizează venituri din profesie, pensia de invaliditate se suspendă de drept.

SECŢIUNEA a 5-a

Pensia de urmaş

Art. 52. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Art. 53. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la vârsta de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acesteia, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 54. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani şi nu dispune de altă sursă de venituri permanente sau nu are drept la pensie proprie.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar nu mai puţin de 5 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

(3) Soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.

(4) Acordarea pensiei de urmaş prevăzute la alin. (3) nu este condiţionată de data ivirii invalidităţii soţului supravieţuitor.

(5) Încadrarea într-un grad de invaliditate a soţului supravieţuitor în vederea obţinerii pensiei de urmaş se poate face, până la vârsta standard de pensionare, de către medicul expert al asigurărilor sociale.

Art. 55. – (1) Soţul supravieţuitor care nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (1) şi (2) beneficiază de un ajutor pe o perioadă de 6 luni, începând cu prima zi a lunii următoare decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională.

(2) Cuantumul ajutorului prevăzut la alin. (1) reprezintă 50% din pensia susţinătorului decedat, conform art. 57.

Art. 56. – (1) Soţul supravieţuitor care are în îngrijire unul sau mai mulţi copii ai susţinătorului, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.

(2) Pensia de urmaş prevăzută la alin. (1) se acordă în perioadele în care soţul supravieţuitor nu realizează venituri lunare sau veniturile realizate sunt sub 35% din venitul de referinţă pe profesie, plafon considerat de C.A.A. ca fiind insuficient pentru acoperirea nevoilor de creştere şi educare a copiilor.

Art. 57. – Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, în raport cu:

a) pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Art. 58. – Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, prevăzută la art. 57, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) pentru un singur urmaş – 50%;

b) pentru 2 urmaşi – 75%;

c) pentru 3 sau mai mulţi – 100%.

Art. 59. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Art. 60. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 58.

Art. 61. – (1) Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul public de pensii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea, după soţul decedat, a pensiei de urmaş în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor poate beneficia, la cerere, de o indemnizaţie lunară de urmaş.

(2) Cuantumul indemnizaţiei lunare de urmaş, menţionată la alin. (1), se calculează ca diferenţă între cuantumul pensiei de urmaş la care ar avea dreptul urmaşul dacă nu ar avea pensie proprie şi cuantumul pensiei proprii.

(3) Cuantumul indemnizaţiei de urmaş, calculat conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât pensia de urmaş din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor la care ar fi avut dreptul soţul supravieţuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.

(4) Indemnizaţia lunară de urmaş nu se acordă în situaţia în care cuantumul pensiei proprii este mai mare decât pensia de urmaş la care ar avea dreptul soţul supravieţuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.

(5) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă începând cu ziua de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).

(6) Cuantumul indemnizaţiei de urmaş se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A.

Art. 62. – Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 53 lit. c)şi soţul supravieţuitor beneficiar de pensie, în condiţiile art. 54 alin. (3), sunt expertizaţi şi supuşi revizuirii medicale, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.

Art. 63. – Pensia de urmaş sau indemnizaţia lunară de urmaş acordată soţului supravieţuitor se sistează în cazul în care acesta se recăsătoreşte.

SECŢIUNEA a 6-a

Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 64. – (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.

(2) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se determină prin împărţirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pe durata stagiului de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

(4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuţiei efectiv plătite în luna respectivă la venitul de referinţă pe profesie din luna respectivă, comunicat de C.A.A. şi prevăzut în anexa nr. 2.

(5) Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a comunicat încă venitul de referinţă pe profesie se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul venit de referinţă lunar pe profesie comunicat de C.A.A.

(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 33 alin. (1), la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează ca bază de calcul 25% din venitul de referinţă pe profesia de avocat, din perioadele respective, publicat de C.A.A., conform anexei nr. 2.

(7) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A.

(8) Venitul brut aferent contribuţiei plătite se calculează ca fiind cuantumul contribuţiei legal plătite înmulţit cu raportul dintre 100 şi cota procentuală a contribuţiei obligatorii.

(9) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.

(10) Cuantumul pensiei calculate conform prevederilor prezentei legi se întregeşte la leu în favoarea asiguratului.

Art. 65. – (1) Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor recunoaşte stagiile de cotizare în alte sisteme obligatorii de asigurări sociale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) şi e).

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.

(3) Punctajul mediu anual al asiguraţilor care nu au stagiu complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită conform art. 64 alin. (7), raportat la stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

(4) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.

Art. 66. – Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., şi reprezintă cel puţin 50% din venitul de referinţă lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A.

Art. 67. – (1) C.A.A. va actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcţie de coeficientul de creştere a inflaţiei, stabilit anual şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi de situaţia financiară a sistemului, cu scopul menţinerii unei rate de finanţare de cel puţin 100%.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A., în urma actualizării punctului de pensie conform art. 66.

(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul aferent pensiei, înmulţit cu valoarea indexată a punctului de pensie.

(4) Creşterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existenţei volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.

(5) În scopul majorării valorii punctului de pensie, C.A.A. poate decide, cu caracter temporar, depăşirea limitei prevăzute la alin. (4), în condiţiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat.

Art. 68. – (1) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, continuă activitatea în profesia de avocat contribuie, în mod obligatoriu, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, la fondurile sistemului.

(2) La retragerea definitivă din profesie, asiguraţii care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (1) şi stagiul complet de cotizare beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar adăugat stagiului de cotizare în condiţiile alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor art. 64 alin. (7).

(3) Pensionarii pentru limită de vârstă şi cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care au continuat activitatea după data pensionării din sistemul propriu de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor şi care solicită pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiază de majorarea punctajului prevăzut la alin. (2) pentru punctajul aferent stagiului de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă din sistemul propriu de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor.

Art. 69. – Pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, calculat conform art. 45, punctajul anual al asiguratului este:

a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate;

b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate.

Art. 70. – (1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

(2) Procura specială se emite potrivit reglementărilor legale în materie, fiind valabilă cel mult 18 luni. Dacă procura nu este emisă în limba română, aceasta trebuie să fie tradusă şi legalizată.

(3) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune la filiala sau sucursala C.A.A. din care asiguratul face parte, conform procedurii stabilite prin Statutul C.A.A.

(4) Filiala sau sucursala C.A.A. este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.

(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (3), poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la data emiterii deciziei de pensionare.

Art. 71. – (1) Drepturile la pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată şi pensia de retragere definitivă din profesie se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege şi Statutul C.A.A., dacă cererea, împreună cu actele doveditoare, a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

(2) În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se acordă şi se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu toate actele necesare.

Art. 72. – Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

Art. 73. – (1) Drepturile pentru pensia de invaliditate se stabilesc:

a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;

b) de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;

c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).

(2) Punerea în plată a pensiei de invaliditate se face după emiterea deciziei de suspendare din barou, emisă de consiliul baroului.

Art. 74. – (1) Drepturile pentru pensia de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:

a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;

b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;

c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).

(2) În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile pentru pensia de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.

(3) În cazul în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile pentru pensia de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.

Art. 75. – (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. va soluţiona cererea de pensionare în termen de 30 de zile de la data primirii dosarului.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte corespunzător, în cazul în care dosarul primit nu este complet şi este nevoie de acte suplimentare.

Art. 76. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de C.A.A. în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului complet la C.A.A.

(2) Decizia C.A.A. va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

(3) Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

(4) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensionare poate fi anulată la cererea titularului.

Art. 77. – (1) Decizia emisă în condiţiile art. 76 alin. (1) poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentă.

(2) Decizia emisă în condiţiile art. 76 alin. (1), necontestată în termen, este definitivă.

Art. 78. – (1) Plata pensiei se face lunar.

(2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.

(3) Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin Statutul C.A.A.

Art. 79. – Plata pensiei încetează cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor comisă asupra susţinătorului;

d) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 53 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 54 alin. (3) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

e) copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 53 lit. c);

f) alte situaţii prevăzute de Statutul C.A.A.

Art. 80. – (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;

b) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaş;

c) pensionarul de invaliditate obţine venituri din profesie;

d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională;

e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem sau dintr-un alt sistem de pensii şi asigurări sociale obligatorii;

g) alte situaţii prevăzute de Statutul C.A.A.

(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş în condiţiile prevăzute la art. 53 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

(3) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Art. 81. – Reluarea plăţii pensiilor suspendate se face la cerere, după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării plăţii pensiei, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a).

Art. 82. – Pensionarii sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt obligaţi să comunice C.A.A. orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care le-a fost stabilită sau li se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

Art. 83. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de 6 luni de la data decesului.

Art. 84. – (1) În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi/sau plata drepturilor de pensie, la cerere sau din oficiu, C.A.A. va efectua modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.